Antioxidantul

Antioxidantul

In procesele producerii energiei în corpul omenesc, în majoriatea cazurilor, primul loc îl ocupă procesele oxidative, în timpul cărora apar substanţe toxice, se formează aşa zişii radicali liberi. Apariţia acestora poate fi influenţată şi de modul de viaţă, de condiţiile de mediu. Asemenea factori pot fi : fumatul, antrenamentul epuizant, alimentaţia prea bogată în acizi graşi, poluarea atmosferei, readioactivitatea, razele ultraviolete.

Influenţe asemănătoare au avut consumul unor medicamente sau diferite procese inflamatorii. Producerea în cantităţi mari a radicalilor liberi nu poate fi anulată de mecanismele proprii ale organismului, din această cauză aceştia devin dăunători celulelor. Creşte astfel riscul apariţiei unor maladii numeroase, între care se numără bolile cardiace şi de circulaţie sangvină, formarea de tumori maligne, de asemeni radicalii liberi grăbesc procesul de îmbătrânire. Este clar că faţă de aceste influenţe organismul trebuie sa posede mecanisme de apărare capabile să lupte eficient împotriva lor.

Modul de sprijinire a sistemului de apărare constă într-o alimentaţie corectă. Cercetările au arătat că în alimentele de origine vegetală în legume şi fructe, există numeroase componente antioxidante, care ajută mult apărarea organismului. In acest sens, trebuie să subliniem flavonoidele, antioxidanţi de 20-40 ori mai eficienţi decât vitaminele C şi E, de exemplu. O cantitate mai mare de flavonoide se găseşte în fructele roşii, cu seminţe, respectiv în coaja şi seminţele lor.

Proprietatea antioxidantă a flavonoidelor se manifestă în prevenţia apariţiei tumorilor maligne şi a maladiilor sistemului circulator sangvin precum şi în scăderea nivelului colesterolului din sânge.

Stiut fiind faptul că asigurarea cantităţii de antioxidanţi necesară organismului nu s-ar putea îndeplini decât prin consumul zilnic al mai multor kg de fructe şi legume, este recomandabil şi folosirea unor substanţe ajutătoare, care conţin antioxidanţi naturali. Odată cu folosirea raţională a acestora, pe lângă consumul des al alimentelor de origine vegetală, s-a făcut deja un pas spre păstrarea sănătăţii prin alimentaţie.

Vitamina A
Beta-caroten
Caise, pepeni, kiwi, mango, papaya, brocolli, morcovi, dovleac, roşii, grapefruit cu miez roşu, porumb, etc
Flavonoizi. Struguri roşii, vin roşu, afine, cireşe, zmeură, căpşuni¸ mere, brocolli, ceapă roşie, pătrunjel, fructe de soc, etc.
Vitamina C
(acid ascorbic)
Fructe, legume (în special ardeiul gras), diferite soiuri de varză, legume cu frunze.
Vitamina E
(tokoferol)
Uleiuri vegetale, germeni de grâu, etc.