Rolul fibrelor vegetale în alimentaţie

Rolul fibrelor vegetale în alimentaţie

Rolul fibrelor vegetale în alimentaţie. Malfuncţii intestinale cauzate de deficitul de fibre vegetale. În ce condiţii o raritate patologică poate deveni maladie populară. Constipaţia şi diverticulita (inflamarea sau infectarea diverticulilor intestinali) sunt consecinţe ale unei alimentaţii necorespunzătoare. Bolile cauzate de alimentaţia necorespunzătoare sau modul de viaţă nesănătos au devenit din ce în ce mai frecvente.

Se cunoaşte de mai mult de jumătate de secol faptul că o alimentaţie sănătoasă stă la baza menţinerii stării de sănătate. Cei mai importanţi nutrienţi, surse de energie pentru organism sunt proteinele, glucidele şi lipidele, cu toate că aceştia nu pot asigura funcţionarea armonioasă a organismului. Un rol important în menţinerea stării de sănătate îl au vitaminele, sărurile minerale şi fibrele alimentare. Alimentaţia săracă în fibre poate constitui factor de risc în declanşarea a numeroase boli. Numeroşi cercetători consideră constipaţia ca o adaptare temporară a organismului la dieta săracă în fibre. Consecinţa directă a lipsei fibrelor din alimentaţie o constituie scaunul de consistenţă tare. În acest caz intestinele trebuie să asigure tranzitul unui bol fecal de consistenţă tare, ca atare musculatura intestinală se dezvoltă, creşte presiunea internă, motiv pentru care între straturile musculare se dezvoltă diverticulii intestinali, formaţiuni cu aspect de saci localizaţi la nivelul pereţilor intestinali. Diverticulita afectează 30-35% din populaţia statelor industrializate, cu toate că în perioada anilor 1900 era considerată o maladie rară. Diverticulita a devenit astfel una dintre bolile caracteristice secolului nostru.