Hipotensiune arterială

Hipotensiunea este termenul medical ce desemnează o valoare scăzută a tensiunii arteriale (mai puțin de 90/60). Tensiunea arterială normală este situată de obicei în jurul valorii de 120/80 (sistolică/diastolică). La oamenii sanatoși, în special la atleți, hipotensiunea reprezintă un semn de bună funcționare a sistemului cardiovascular (reprezentat de inimă și sistemul vascular). Totuși, hipotensiunea poate fi expresia unei anumite afecțiuni, în special la persoanele în vârstă. În rândul acestei populații, hipotensiunea poate produce un flux sangvin inadecvat la inimă, creier și alte organe vitale.

Există trei tipuri principale de hipotensiune: hipotensiunea ortostatică, hipotensiunea mediată neuronal şi hipotensiunea asociată şocului. Hipotensiunea ortostatică apare atunci când tensiunea arterială scade în poziţie ortostatică (în picioare) sau la trecerea din clinostatism (poziţie culcat) în ortostatism şi poate fi acompaniată de simptome precum ameţeală sau senzaţie de leşin. În hipotensiunea mediată neuronal (prin semnale anormale ale creierului şi nervilor), tensiunea arterială scade după perioade lungi de ortostatism (stat în picioare). Poate fi însoţită de ameţeală, leşin şi greaţă. Acest tip de hipotensiune apare mai frecvent la copii şi adulţii tineri şi, de obicei, se rezolvă în timp. Hipotensiunea arterială asociată şocului este o afecţiune gravă care afectează fluxul de sânge către organele vitale. Scăderea tensiunii arteriale este mai severă decât în cazul hipotensiunii ortostatice sau al celei mediate neuronal. Şocul poate apărea ca urmare a pierderii semnificative de sânge, reacţiilor alergice severe, infecţiilor grave, arsurilor întinse şi intoxicaţiilor.

Simptome :
• Durere sau senzaţie de presiune în piept;
• Aritmii (bătăi cardiace neregulate);
• Tahicardie (creşterea frecvenţei cardiace).
• Vedere înceţoşată;
• Oligurie;
• Depresie;
• Ameţeală sau confuzie;
• Uscăciunea mucoaselor (de exemplu la nivelul cavităţii bucale sau al nasului);
• Fatigabilitate;
• Senzaţie de leşin sau chiar leşin;
• Pierderea elasticităţii pielii;
• Greaţă;
• Edeme la nivelul feţei sau limbii;
• Slăbiciune.

Cauze :
• Bradicardia (scăderea frecvenţei cardiace);
• Insuficienţa cardiacă (deteriorarea funcţiei de pompă a inimii);
• Boală cardiacă valvulară;
• Hipotensiunea.
• Consumul de alcool;
• Anemia;
• Anumite medicamente inclusiv: inhibitorii de enzimă de conversie a angiotensinei, betablocantele, medicamentele care blochează receptorii angiotensinei, medicamentele care blochează canalele de calciu, diureticele, medicamentele pentru trataterea disfuncţiei erectile, narcoticele, nitraţii, unele anxiolitice, unele antidepresive, unele antiparkinsoniene;
• Boli endocrine precum: boala Addison (scăderea producţiei de hormoni de către glandele suprarenale), diabetul, hipotiroidismul (scăderea funcţiei glandei tiroide), afecţiuni ale glandelor paratiroide;
• Repaus prelungit la pat (poziţie culcat);
• Hipovolemia (scăderea volumului de sânge);
• Malnutriţia;
• Sarcina;