Diabet zaharat

Diabetul zaharat reprezintă o afecțiune a pancreasului, organ care în mod normal prin secreția sa de insulină asigură un nivel constant al glucozei în sânge, glucoza care are tendința să crească  ca urmare a aportului de glucide - carbohidrați sau zaharoase cum sunt cunoscute - din alimentație. Diabetul zaharat este una dintre cele mai raspândite boli cronice netransmisibile și cea mai frecventă boală endocrină. 

Clasificare:

Diabetul zaharat de tip 1 se caracterizează prin distrugerea celulelor beta pancreatice producătoare de insulină din insulele Langerhans din pancreas, fapt care conduce la un deficit de insulină. Principala cauză este o reacție autoimună mediată de limfocitele T. Diabetul zaharat tip 1 reprezintă aproximativ 10% din cazurile de diabet zaharat din Europa și America de Nord. Majoritatea pacienților prezintă debutul în plină sănătate, frecvent la vârsta copilăriei (deși poate să apară la orice vârstă). Sensibilitatea la insulină este normală mai ales în stadiile incipiente.

Diabetul zaharat de tip 2 se datorează rezistenței crescute la insulină a țesuturilor, însoțită de scăderea secreției de insulină. Lipsa de răspuns la insulină a țesuturilor se datorează cel mai probabil modificării receptorului pentru insulină de pe membrana celulară. Factorii care pot cauza diabetul tip 2 includ: regimul sedentar de viață și abundența calorică a dietei moderne, fapt concretizat în obezitate sau măcar indici ai masei corporale ridicați, fumatul de tutun, o mărire a nivelului de colesterol, tensiune (presiunea) arterială înaltă.

Simptome:

• Creșterea peste normal a concentrației de glucoză în sânge
• Sete excesivă cu aport crescut de apă
• Eliminarea de urină în cantități mari
• Foame excesivă cu ingestia de alimente în cantități mari

Diabetul de tip 1 poate debuta brusc, cu sete, urinare în exces, apetit crescut și pierdere în greutate. Persoanele cu diabet de tip 1 pot avea greutate normală sau pot fi subponderale, în funcție de intervalul de timp dintre debutul simptomelor și începutul tratamentului. De regulă, în cazul diabetului de tip 1, odată ce simptomele s-au dezvoltat, este necesară administrarea insulinei.

Diabetul de tip 2 debutează de obicei la mijlocul vieții sau mai târziu. De regulă, pacientul cu diabet zaharat de tip 2 este obez sau supraponderal. De asemenea, la acești diabetici, simptomele apar și se manifestă treptat.